Praga

Impricinatul [...] te invita sa patrunzi in biata lui viata, sa te orientezi in ea ca in proprietatea ta si sa suferi acolo impreuna cu el de doleantele lui zadarnice. Aceasta invitatie, in miez de noapte linistita, e fascinanta*

La finele saptamanii trecute am fost intr-o excursie de 4 zile in capitala Cehiei, excursie organizata de Biblioteca Centrala Universitara. A fost un bun prilej de a ma desprinde de ceea ce inseamna Clujul si de a petrece cateva zile alaturi de prieteni foarte buni, parte din ei fosti colegi la liceul Gheorghe Sincai. Ba chiar mai mult, in Praga m-am intalnit cu cativa fosti profesori, care erau si ei tot atunci in excursie in aceeasi capitala europeana.

Drumul pana la destinatie n-a fost o placere, trebuie sa recunosc. A durat mult si s-a tradus prin exercitii de acrobatie in autocar cu scopul a-mi gasi pozitia prielnica pentru a adormi. Degeaba. Performanetele corpului meu in d’ale contorsionarii n-au avut nici un rezultat, pentru ca somnul a uitat de mine pe parcursul intregii nopti petrecute pe drumul dintre “capitala” Transilvaniei si capitala Cehiei, cu o exceptie de doua ore maximum. Totusi, frumusetea Pragai m-a facut sa nu regret noaptea alba de pe autocar. Odata ajuns la destinatie, m-am scuturat de oboseala si am luat la pas orasul pe care l-am mai vizitat in urma cu 7 ani, pe cand eram elev de gimnaziu.

Turistii sunt peste tot si parca inunda orasul, putand fi  asimilati unor anexe ale Valtavei, care astfel izbeste podul Carol si vertical, nemultumindu-se cu rolul de a se serpui pe la picioarele sale. De altfel, numarul foarte mare de vizitatori face uneori ca deplasarea prin oras sa nu fie foarte usoara. Si asa, Praga isi pastreaza frumusetea si solemnitatea care a caracterizat-o atata vreme. Pe parcursul primei zile am avut ocazia sa vizitez o expozitie de tablouri, ceramica si poze de si cu Salvador Dali, cel care a zguduit din temelii arta picturii prin socantele sale imagini suprarealiste. Totodata, n-am ratat prilejul de a achizitiona un volum de Kafka (este vorba despre nuvela “Metamorfoza”), cunoscutul autor nascut in Praga, cel care a construit in romanele sale o lume fireasca prin nefirescul sau. Va recomand, cu aceasta ocazie, romanul sau “Castelul”, o capodopera!

Trebuie, de asemenea, sa recunosc si faptul ca berea din Praga m-a cucerit definitiv. N-am crezut ca o voi spune vreodata, asta mai ales pentru ca eu nu beau de felul meu (cu atat mai putin bere), insa gustul deloc amar, ba chiar putin dulceag as putea spune al berii cehesti m-a facut sa-mi revizuiesc (pentru cateva zile) parerea despre bere. Ca atare, va recomand, alaturi de un roman de Kafka, sa degustati si o bere din Cehia. Merita!

Pe curand!

*citat din romanul “Castelul”, de Kafka