In sfarsit, m-am mutat. Si am resuit sa ma si conectez la internet in noua locuinta - ceea ce e de bine. In rastimpul petrecut departe de blog s-au intamplat multe evenimente mai mult sau mai putin importante.
Spre pilda, duminica trecuta am fost la teatru (caci de opera m-am saturat pentru o buna bucata de timp); s-a jucat Regele Lear si a urcat pe scena Marian Ralea de la teatrul “Bulandra” din Bucuresti. Nu puteam sa ratez o asemenea prezenta si, desigur, o asemenea capodopera de-a nepieritorului Shakespeare. Tragedia regelui care isi pierde regatul din dorinta de a dovedi intelepciune celor din jur si incredere fata de fiicele sale este genial pusa in scena de Shakespeare, care transmite o sumedenie de mesaje subliminale prin opera sa. Totodata, trebuie sa recunosc marea mea admiratie pentru Shakespeare, care inveleste fiecare cuvant in haina melodioasa a literaturii de cea mai buna calitate. Nu ascund faptul ca am incercat sa retin cat mai multe expresii folosite de personajele piesei de teatru, replicile lor fiind un izvor de cuvinte cusute cu ata aurita, dar nevazuta, un limbaj la cel mai inalt nivel de abstractizare. Astept cu nerabdare noua ocazie de a merge la teatru, la o piesa cel putin la fel de buna precum aceasta.
In alta ordine de idei, la facultate se succed linistite examenele partiale. Astazi am avut de confruntat examenul partial la teorie politica clasica, o materie care pune bazele ideilor filozofice ce au conturat principiile politice inca de la inceputuri. Urmeaza ca luni sa dau piept cu examenul de la introducere in economie. Oricum, examenele partiale nu se compara sub nicio forma cu cele din sesiunea de final de semestru. Pana atunci, insa, mai este ceva vreme.
Tot de saptamana trecuta am inceput sa colaborez mai serios cu ziarul clujean Faclia, la care scriu articole pe politica. Desigur, scriu atat cat timpul liber imi permite, fara a pierde cursuri si seminarii de la facultate. In cadrul acestei colaborari, saptamana trecuta am avut ocazia sa-l vad pe premierul Tariceanu, care a tranzitat Clujul pentru a sta cateva zile in judetele Salaj si Bihor. De asemenea, in fiecare vineri este programata o conferinta de presa la biroul senatorial al domnului Funar. Nu stiu, insa, cat timp ma voi putea tine de aceasta “indeletnicire”. Voi vedea in ce masura facultatile intra sau nu in conflict cu gazetaria.
O chestiune pe care o privesc cu multa deferenta este, insa, raspunsul primit de la marele nostru poet Adrian Paunescu, cel care imi recomanda cateva dintre poeziile Domniei sale, folositoare unui tanar la inceput de drum in viata. Cu mult respect fata de ceea ce domnul Paunescu reprezinta, voi reda, aici, cateva fragmente care mi-au ajuns la suflet:
din poezia “Contraselectia”:
[...]
“Nici n-am apucat să deschidem
Întristatele noastre guri
Şi avu loc sărbătoarea cea mare
A Contraselecţiei.
Avură loc funeraliile
Inteligenţei.
Avură loc dansuri şi chiote,
Impudice salturi colective
În cinstea victoriei
Ologilor contra celor cu două picioare,
În cinstea victoriei
Ciungilor contra celor cu două mâini,
În cinstea victoriei
Celor fără gânduri contra celor ce gândesc,
În cinstea victoriei
Celor ce nu muncesc contra celor ce muncesc.
[...]
Ei nu sunt ologi din războaie,
Ei sunt ologi din lenea de-a umbla,
Li s-au uscat picioarele
De neîntrebuinţare.
Ei nu sunt ciungi din lupte,
Ei sunt ciungi
Că n-au pus mâna pe unelte
De la naştere,
Li s-au uscat braţele
De nemângâiere,
Au prins sfoiag la subţiori.
[...]
Un soare inflamat se urcă
Deasupra turnurilor noastre negre
Şi imbecilii arcaşi îl îndoliază
Sub negre săgeţi.
Şi mai la nord, vai, mai la nord,
Ca printr-un trist bandaj de doliu,
A început să ningă negru.
Pe ziduri - mari afişe stau şi-anunţă
Pedepsele ce se vor da
Pentru infracţiunea de-a gândi.
Şi nici n-am apucat să ne mirăm deloc,
Să protestăm cu energia
Prea vinovată a tandreţei noastre,
Cu scrupuloasa noastră
Aplecare democratică
Şi cu criminala capacitate de a
Înţelege şi explica totul.
Nici n-am avut răgazul să promitem
Că ne vom supăra,
Nici n-am putut deveni caraghioşi,
Îmbufnându-ne vizibil
Pentru o cauză mai mică,
În vreme ce un rău mai mare
Se şi-ntâmplase.”
Iar, pe un ton ceva mai nationalist, reproduc o strofa din poezia “Apel de carturar”:
[...]
“S-au adunat necazuri mari pe ţară,
dobânzile fărădelegii cresc;
vegheaţi ca ţara noastră să nu moară,
să nu se stingă neamul românesc.”
Mai sunt si alte poezii pe care Adrian Paunescu mi le-a recomandat si pe care le pretuiesc in mod deosebit. Pentru variantele integrale, va invit sa accesati blogul marelui nostru poet.
